„Muzicolojă”: reglarea tempoului


Lui Carlos KLEIBER nu-i trebuia metronom…

                  
Metronomul lui Maelzel a fost, la vremea lui, o invenție minunată. Cel mai sincer încântat de mica bijuterie care putea ajuta interpretul să mențină un anume tempo sau să-l schimbe după voie a fost generosul Beethoven, care i-a dedicat prietenului său acel allegretto scherzando plin de umor din simfonia a opta, partea a doua, o superbă paranteză dintr-o lucrare luminoasă, omagiind ingenios, caz unic, o inginerie tehnică. Unii numesc această mișcare o „parodie afectuoasă” a metronomului, inventat sau doar „îmbunătățit” de cehul Johann Nepomuk Maelzel, născut la Regensburg. După unele surse compozitorul ar fi folosit un canon numit „Ta-ta-ta…Lieber Maelzel”, WoO 162, improvizat la o petrecere în onoarea lui Maelzel în 1812, fapt neconfirmat, ca și acela că este posibil ca WoO 162 să nu fi fost scris de Beethoven, ci de Anton Schindler. O sursă probabilă ar fi fost imitarea unei stări de spirit asemănătoare din simfonia nr. 101 a lui Joseph Haydn, Ceasul, partea a doua.
În simfonia beethoveniană aluzia la metronom debutează ritmic cu instrumente de suflat. E „adusă mai în față”, pentru a atrage atenția și pentru a șoca ascultătorul. Tempo-ul este neobișnuit de rapid pentru o „mișcare lentă” de simfonie clasică, în care partea a doua este deobicei un andante/adagio. Wagner observă că această a doua parte a simfoniei trebuie să fie interpretată ca un scherzo. De fapt, structural, nici nu se poate altfel, nu poți face un adagio din materialul acestei părți atât de volubilă și plină de umor.
Maelzel a mai inventat și alte aparate acustice pe care Beethoven le-a folosit pentru a lupta cu surzenia. A realizat și orchestre mecanice întregi și alte minuni, toate expuse într-un muzeu, deschis la Viena în 1812. Beethoven a compus o piesă pentru orchestra mecanică a lui Maelzel intitulată Victoria lui Wellington. Geniu sau farsor, după unii, inventatorul i-a oferit compozitorului cornete acustice, sisteme de amplificare a sunetului.
Joseph Haydn creează în Ceasul  imaginea sonoră inedită a mersului ceasornicului. Se spune că tema principală din Allegretto a fost utilizată ulterior de Beethoven în simfonia a opta.
Johann Strauss jr., în aceeași idee, compune celebra polcă Tik-Tak op. 365. Imitarea ceasului nu are nimic în legătură cu metronomul. Dar reprezintă un omagiu adus de muzicieni tempoului, atât de dificil de susținut conform indicațiilor compozitorului.
În 1812 meşteşugarul Diedrich Nikolaus Winkel a realizat primul metronom funcţional, aș zice „forma primitivă”. Existaseră încercări anterioare de producere a unui dispozitiv care bate ritmul, dar problema era că bătăile lente necesitau pendule lungi de doi metri, aşa cum a avut metronomul construit de Etienne Loulie în 1696, considerat a fi primul şi cel mai mare metronom. Metronomul modern se bazează încă pe principiul modelului lui Winkel, expus la Muzeul Municipal din Haga. Maelzel, zice-se, a văzut metronomul lui Winkel, a piratat invenţia acestuia şi a prezentat-o cu succes ca realizare proprie.
Înainte de inventarea metronomului, compozitorii se limitau la indicaţii destul de generale/vagi ale tempoului, acesta rămânând relativ, la voia dirijorului. Apariția unui instrument care fixa indicația de pe partitură a schimbat radical situația, putându-se aplica simbolului pătrimii dată de acesta. Compozitorii dau însă şi indicaţii în cuvinte: la Bruckner întâlnim  „feierlich”, la Richard Strauss – „minim = 60″, dar adaugă „molto tranquillo” (în partitura Elektrei) ca să fie sigur. Utilitatea indicaţiilor de tempo s-a extins recent odată cu inventarea programelor de calculator pentru compunerea şi imprimarea muzicii. Un astfel de program este Sibelius 7, invenţia fraţilor Jonathan şi Ben Finn. Cu sisteme de acest fel se poate scrie şi reda muzica la viteza dorită, iar modalitatea de a-i spune programului care este cea necesară constă în simpla adăugare a semnului de metronom.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.