Pagini din trecut, apărute în publicația „Actualitatea” (Lugoj)


Triumful.
Trupele române au pătruns în Budapesta.
Trăiască Marele Căpitan, regele Ferdinand I al tuturor românilor!
În toate faptele omenești este mâna lui Dumnezeu. Ieri, pe când serbam ziua iubitei Suverane, veni știrea că trupele române au pătruns în Budapesta. Bucuria poporului român era cu atât mai mare, cu cât puteam face reginei României Mari cadoul cel mai prețios al străduinței armatei române. Budapesta, capitala strălucită a ungurilor, leagănul speranțelor șovinismului maghiar, trufașa cetate a Dunării ungurești, cunoaște astăzi pentru a doua oară în viața sa înfrângerea ei completă. Capitularea armatei ungurești a izolat-o, a pus-o fără apărare înaintea bravilor oșteni ai României Mari și a silit-o să arboreze drapelul alb lângă tricolorul românesc, doar s-or îndura învingătorii de orașul sfânt al maghiarimii. Cavaleria română a înconjurat orașul, a ocupat foburgurile și stă în așteptarea ordinelor superioare de la București. MS Regele Ferdinand va hotărî și, desigur, va fi generos cu cei învinși. Dacă, în trecutul istoric al Budapestei, cucerirea ei de către turci a însemnat o crudă etapă, ocuparea de către trupele românești înseamnă triumful civilizației aducătoare de ordine în cuibul blestemat al celor mai negre gânduri. O rază de lumină, o rază de soare strălucitor, răsfrântă de pe baioneta, sabia și epoletul românilor, străluci în bezna grandomaniei înfrânte ungurești.

Trăiască Marele Căpitan, regele Ferdinand I al tuturor românilor! („Gazeta Transilvaniei”, 80, 159, 1919)

Sărbătorirea vitejiei românești.
Tricolorul românesc și opinca fâlfâie pe cetatea regilor din Buda
Am trecut Tisa! Înaintăm vertiginos spre Budapesta! Cavaleria română, la 12 kilometri de capitala ungurilor! Budapesta, înconjurată de armata română! Am pătruns în Budapesta, pentru ca, în fine, vitejii români să defileze în mijlocul Pestei, în fața comandanților lor. O lovitură dibace și puternică dată dincoace de Tisa, și orice rezistență e frântă. N-a mai rămas putere care să se opună vitejiei românești. Pusta ungară a rămas înmărmurită de ceea ce nu i-a fost dat să mai vadă. Până când să-și revină din acest vis neînțeles, Budapesta, surprinsă și neputincioasă, îi primise cu porțile deschise pe cei veniți să-i dea o dureroasă – nu lovitură, ci lecție!

(„Gazeta Transilvaniei”, 80, 160, 1919)

—————————————————————————————————————-

CUM VEDEAU ALIAȚII PROBLEMA  (NOTA NOASTRĂ LA TRIUMFALISMUL RIDICOL DE MAI SUS)

Sursa:…Brătianu, Gheorghe I.,  „Acţiunea politică şi militară a României în 1919 în lumina corespondenţei diplomatice a lui Ion I.C. Brătianu” („L’action politique et militaire de Roumanie en 1919 a travers le courrier diplomatique de Ion I.C. Brătianu”). Ediţie de Papacostea, Şerban. Bucureşti, Ed. Corint, 2001

…Deocamdată Aliaţii interveniseră pentru a opri ofensiva românească pe Tisa. Delegații SUA știau că I.I.C. Brătianu e vinovat că prin pretenţiile sale a provocat demisia guvernului social-democrat al lui Karoly instituirea bolşevismului. Iar oştile române, înaintând spre centrul continentului, ar fi luat, pur şi simplu exemplul Aliaţilor, ale căror trupe ocupaseră tot teritoriul Germaniei, până la Rhin.

„Armata română a depăşit toate liniile de demarcaţie; să se retragă!” Aliații nu puteau înţelege de ce clauza minorităţilor, controlul respectării drepturilor acestora de către marile puteri era considerată în regatul român drept o încălcare a independenţei. Iar pe de altă parte erau împotriva ocupării Budapestei de către români. Îl caută pe I.I.C. Brătianu, care e fugit, să nu fie găsit. Se foloseşte radioul: „Rendez-moi de votre demarche.” Aliații acuză: „…armata română pradă, rechiziţionează şi trimite în România însemnate sume de bani şi materiale de căi ferate, supunând Budapesta unei blocade inutile, care înfometează oraşul”.

Gh. I. Brătianu recunoaşte dezarmarea Ungariei: „Tot materialul de război urma să fie predat României (…) armata de ocupaţie prelua uzinele de armament, jumătate din întregul material de căi ferate, maşinile necesare construcţiei, 30% vite, 30% din utilajul agricol ca DESPĂGUBIRE PENTRU SOLDAŢII ROMÂNI ÎMPIEDICAŢI DE LA MUNCA CÂMPULUI, totul comparat cu condiţiile impuse de Aliaţi celor învinşi. America se opune acestei ocazii unice, care nu mai aşteaptă judecata puterilor învingătoare. Consiliul Suprem îi intentează României proces.

America ameninţă că se retrage de la tratative. Generalul american Bandholtz declară delegației române: „Forţa suntem noi; voi reprezentaţi doar ordonanţele”. Istoricul Gh.I. Brătianu recunoaşte că au fost abuzuri, că „…au luat uneori mai mult decât aveau dreptul. În anii 20 mai rugineau prin gările noastre numeroase locomotive luate din Ungaria pe care TEMBELISMUL ADMINISTRATIV nu ştiuse să le folosească. Ocupanţii au lăsat în voia ei lovitura de stat care l-a adus sus pe Horthy Nicolae-întâiul”. Generalul american Bandholtz mărturisea că nutreşte „sentimente de ostilitate faţă de aliaţii noştri români şi sentimente prietenoase pentru inamicii unguri”.
Clemenceau: „Rapoartele comisiei interaliate ne arată că autorităţile militare româneşti continuă a goli Ungaria de resursele ei de tot felul…O astfel de atitudine va aduce pentru România cele mai serioase consecinţe”. De altă parte, premierul român, fără nici un sentiment de recunoștință pentru SUA, grație căreia s-a înfăptuit România Mare, bârfește spunând că „Hoover ştie că aceste materiale constituie pentru noi necesităţi vitale, de aceea vrea să ne lipsească de ele (…) Subordonarea Conferinţei către America ia orice şansă serioasă de reuşită serviciului (SERVICIULUI, ce de-a mai servicii! N.n.) pe care voiam să-l facem păcii Europei Centrale. Ne retragem şi lăsăm totul în sfera de interese ale bolşevismului şi reacţiunilor monarhice”.

Delegaţii americani amerinţă că părăsesc Parisul dacă nu se vor lua măsuri severe împotriva României, propunând excluderea ei dintre Puterile Aliate, ruperea relaţiilor diplomatice, blocada economică. Tratatul cu Austria se semnează fără delegaţia română. Demisia lui I.I.C.Brătianu urmează, căci acţiunea Budapesta a fost neautorizată. C. White spune: „Românii din Basarabia nu vor să ştie de România. Provincia a făcut parte din Moldova înainte de constituirea României”. I.I.C. Brătianu era pentru „ocuparea efectivă a Basarabiei”. Istoricul Gh.I. Brătianu conchide trist și cinic despre felul în care s-au folosit de către administrația dâmbovițeană bunătățile confiscate Ungariei: „De s-ar fi folosit cum se cuvenea prada de război de pe Tisa şi de la Budapesta, am fi putut poate aştepta criza apropiată a politicii SUA , ce urma să îndepărteze acţiunea americană de interesele Europei. Dar materialele au ruginit şi urmaşii lui Brătianu ne-au zădărnicit împotrivirea”…„Unirea o datorăm războiului şi victoriei Aliaţilor”…„S-a văzut doar în Banat ce a însemnat faptul că sârbii ne-au putut-o lua înainte”…„efectul cel mai paradoxal al cuceririi Budapestei rămâne recenta adeziune a Ungariei la pactul Antikomintern.”


Advertisements

-De ce avem miniștri siniștri?-D-AEA!


“Cormoranii în România fac baie în piscine”, a spus ministrul Agriculturii, Petre Daea, miercuri, în Parlamentul European, unde a fost chemat în Comisia pentru pescuit pentru a prezenta prioritățile pe care România le are în domeniul pescuitului în mandatul preșeședinției Consiliul Uniunii Europene.

“A pornit o primă întrebare de la un coleg, îngăduiţi-mi să vă spun aşa, care are acelaşi nume ca şi mine – Petre.

Dar ce loc nu e plăcut în România! Bravo!

Am intrat în sală cu un succes formidabil, bravo!, extrem de important, dar atât de necesar şi atât de util pentru noi toţi.

Aveţi să ştiţi, vă spun aici, un moment deosebit de important prin prezenţa subsemnatului în acest consiliu, bravo!

A se vedea populaţia de cormorani. Cormoranii în România fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Vă mulţumesc pentru întrebări! Bravo!”

“Vă asigur de întreaga mea disponibilitate pentru a coopera cu dumneavoastră de o manieră constructivă și eficientă, pentru a progresa cât mai mult pe dosarele legislative (…) În acest spirit mi-am instruit și echipa de lucru”, a declarat Daea, subliniind că prioritățile în domeniul pescuitului “sunt influentate de contextul actual și de apropierea alegerilor europarlamentare”.

Daea a primit mai multe întrebări de la europarlamentari, fără a răspunde însă concret și punctual și lansându-se din nou într-un discurs năucitor.

“În această întâlnire am intrat în sală cu un succes – un succes al muncii comune, formidabil, extrem de important, dar atât de necesar și atât de util pentru noi toți”, le-a spus Daea europarlamentarilor care așteptau răspunsurile sale.

Una dintre întrebări a fost despre Brexit și despre soluția pe care el o vede, iar Daea a răspuns: “Regret, sigur, și Uniunea Europeană este mai săracă față…fără Anglia.. .este mai săracă față de Marea Britanie. Dar aceste lucruri le putem gândi, le putem judeca în interesul comun și urmărim cu interes pașii în acest domeniu astfel încât dorința de a fi împreună să se manifeste oricând și pentru aceasta suntem în stare toți să găsim soluții pentru a genera o asemenea stare de lucruri în care obiectivele comune să fie atinse cu dorința fiecărei părți și cu interesul legitim pentru fiecare domeniu”.

Ministrul Agriculturii a vorbit și despre “îngrijorările pescarilor”, dar și despre cormoranii care “în România trăiesc în piscine”.

“Sunt o serie întreagă de restricții care vin din abordare conceptuală, a conceptului de natură protejată (…), dar sunt și momente în care îngrijorarea pescarilor este dincolo de puterea de rezistență. A se vedea populațiile de cormorani. Am discutat cu Vela, cu comisarul (n.r.comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit), a văzut România. Pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus lui Vela că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulți. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ și un sector complementar, alternativ pentru momentele în care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp știind elementul de prohibiție pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poți găsi în interior, în apele tale, soluția de a crește anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună și iată, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul și a genera progres”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.

Daea le-a mai spus europarlamentarilor că problema populațiilor de cormoroani nu este doar în România, asigurându-i că el știe despre ce vorbește: “Vă spune un om care înțelege furtuna Brexitului dar înțelege și furtuna pescarului în momentul în care el se află în raport cu natura și nu găsește soluții pe care să le folosească atunci când nevoia îl împinge și situația o dictează”.

P.S. Cred că „piscinele” domnului Daea nu sunt acelea la care vă găndiți, pentru baie în curte, ci crescătoriile de pești. (N.n.)

Klaus Iohannis nu vorbește de „Mica Unire”. În Antena3 apare „Ziua Unirii Principatelor Unite”(?)


ANTENA 3: „Klaus Iohannis a ținut un discurs la Patriarhia Română, de Ziua Unirii Principatelor Unite. (Exprimarea din presă mi se pare bizară, adică e suficient să spui „Ziua Unirii Pricipatelor”, iar nu a „Unirii Principatelor Unite”. Au fost unite după unire, nu înaintea ei, aceasta e observația noastră pentru analfabeții de la ANTENA3, n.n.). Președintele susține că momentul istoric 1859 a fost posibil așadar pentru că elitele acelei perioade și-au stabilit ținte înalte, care să corespindă năzuințelor oamenilor.

”Marea Unire, ca realizare cardinală a românilor nu ar fi fost posibilă fără prima unire din 1859. De fiecare dată de 24 ianuarie ne gândim la moștenirea atât de importantă pe care ne-a lăsat-o Cuza. Dacă ne dorim ca România să continue să progreseze și să se dezvolte trebuie să învățăm din trecut în beneficiul generațiilor de azi și al moștenirii pe care suntem datori să o lăsăm și noi generațiilor viitoare.

Momentul istoric 1859 a fost posibil așadar pentru că elitele acelei perioade și-au stabilit ținte înalte, care să corespindă năzuințelor oamenilor. Iar pentru atingerea acestor obiective naționale au întărit legea, nu au slăbit-o. Au construit instituții, nu au încurajat abuzul de putere.

Când celebrăm Prima Unire să avem în minte și abnegația cu care s-a purtat lupta pentru consolidarea unor autorități și instituții publice puternice și funcționale”, a declarat Klaus Iohannis.

Lucian Boia: „ România nu a început cu Transilvania, la 1918”


UN ISTORIC ADEVĂRAT, LUCIAN BOIA. L-AM FOTOGRAFIAT LA UN SALON DE CARTE

„Constructia nationala de la 1918 a fost un succes, dar ce am facut noi cu aceasta mostenire nu mai e chiar atat de grozav, spune istoricul Lucian Boia, intr-un interviu pe care l-a acordat Ziare.com. Avem decalaje de dezvoltare, nu avem autostrazi, cateva personaje care vor sa scape de puscarie au dat toata tara de-a rostogolul, acesta e bagajul cu care intram in Centenar, dincolo de triumfalismul din discursul politic.

Romania nu a inceput in 1 decembrie 1918, odata cu unirea cu Transilvania, o spune cat se poate de clar istoricul Lucian Boia, caruia i se pare o nedreptate trecerea in registrul mic a momentului 1859, Unirea Principatelor. De altfel, il exaspereaza folosirea sintagmei “Mica unire” si vede in ea o permanentizare a decalajului dintre Moldova si celelalte regiuni. “Oamenilor li se baga acum in cap ca Romania incepe la 1918 si incepe cu Transilvania si bineinteles ca te ciocnesti cu ungurii pe tema asta. (…) Moldova e uitata, Basarabia si ea, mai mult sau mai putin, Bucovina, ce sa mai vorbim si atunci Marea Unire inseamna Transilvania si iar Transilvania. Transformam treaba asta, foarte usor, intr-o polemica romano-maghiara. Asta vrem sa facem?”, intreaba Lucian Boia.

Pornind de la discutia despre Marea Unire, chiar in anul centenarului activat in discursul politic ori de cate ori e convenabil politicienilor, Lucian Boia analizeaza, in interviu, nu atat ce am primit mostenire de la artizanii Romaniei Mari din 1918, cat mai ales ce am facut noi cu aceasta mostenire. Nu prea multe ispravi bune, crede Boia, pentru care tabloul Romaniei de azi e in culori destul de sumbre: intarziere de dezvoltare, decalaje intre regiuni, complexe fata de Europa si multa mitologizare.

Mai mult, istoricul nu intelege de ce solutia federala e atat de criticata pentru Romania, de vreme ce ea a functionat pentru Germania si Statele Unite. Cert e ca trebuie, spune Boia, sa incepem sa avem o istorie europeana si sa nu traim doar din rememorarea gloriei nationale, a lui Burebista, Traian si Decebal si Stefan cel Mare.