Lirică germană


La San Francisco, pe Lombard Street

Günter Grass
Lichidare

Am lichidat totul.
Oamenii patru trepte urcau,
Sunau de două ori, ținându-și respirația,
Și-mi numărau banii pe podea,
Masa fiind deja vândută.
În vremea acestui comerț,
Ei înlăturau, câteva străzi mai încolo,
Monogramele indicând fostul stăpân
Și-i retezau măruntului om pașnic
Umbra personală.

Totu-am vândut.
Nu mai e nimic de luat de aici.
Însuși ultimul meu mărunt genitiv,
Păstrat cu-atâta devotament mult timp,
S-a putut vinde convenabil.

Am lichidat totul.
Scaunelor le-am făcut picioare,
Dulapului i-am retezat drepturile.
Paturile doar le-am ridicat,
Întinzându-mă fără dorințe lângă ele.

La sfârșit era totul vândut.
Cămășile, fără guler și fără speranță,
Pantalonii, care știau prea multe.
Unui cotlet crud
I-am dăruit tigaia mea
Și restul meu de sare.
***
Hermann Hesse

În ceață

E stranie o drumeție
Prin ceață, pe stânci solitare.
Un arbor de cellalt nu știe –
Stingher – fiecare.

Ci lumea-mi fu voluptuoasă,
Viața-mi lucra cu un rost.
Acuma, văzând ceața deasă
Nimic nu zăresc din ce-a fost.

Ciudat e umblatul prin ceață
Și beznă și ger
Și nu ne cunoaștem o viață
Și mergem stingher.
***
hans magnus enzensberger

proces istoric

golful e înghețat,
cuterele stau înțepenite.
asta nu desminte nimic.
ești liber.
poți să te-ntinzi.
poți să te ridici din nou.
poți să dispari ori să revii.
nu e păcat de numele tău.
asta este posibil.
chiar dacă moare câte unul
tot mai sosesc scrisori pentru el.
nu-s multe de zădărnicit.
poți să dormi,
asta-i posibil.
noaptea spărgătorul de gheață va fi aici.
atunci cuterele vor ieși în larg.
canalul este îngust.
în timpul nopții va îngheța la loc.
nu e păcat de numele tău.
***

Bertolt Brecht

Cârjele

Șapte ani un pas nu mi-a reușit.
M-am dus la un mare doctor, care
-Tot cu cârje? m-a-ntrebat uimit.
I-am răspuns că-s ologit prea tare.

El îmi spune: – Ce mai tura-vura!
Ia fii bun și fă o încercare.
Cârja te-ologește, vechitura.
Cazi, ori umblă-n patru picioare

Râse monstrul, ca un apucat,
Îmi luă și cârjele frumoase,
Sfârâmându-mi-le-apoi de oase,
Surâzând, în foc le-a aruncat.

Pot păși, de-atunci, sunt vindecat,
Vindecat de-un râset cu mult rost.
Doar când cârje mai văd câteodat`,
Câtva timp pășesc ceva mai prost.
***
(Traduceri din limba germană de Mariana și Erwin L. Bureriu din volumul „Panorama moderner Lyrik deutschsprechender Länder”. Apărute în „Orizont”, noiembrie 1972)

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.