Parcul Golden Gate

Poarta grădinii japoneze. Multă Asie. De altfel China Town din San Francisco e mai mare decât cea din N.Y.

Parcul Golden Gate din San Francisco, cuprins într-un dreptunghi perfect, depășește ca dimensiune Central Park New York. Nu știu ce complexe au românii care cred că tot ce e MARE e doar la New York. „Blocul acela e un fel de Flatiron, dar mai mic, ca pentru San Francisco?” Ba chiar sunt câteva Flatiroane, câteva la fel de înalte precum cel din Big Apple. Chiar și SF MOMA e mai mare decât omologul lui de pe East Coast. Probabil, că dacă ar putea, domnul Trump ar construi buildinguri uriașe pe toată suprafața parcului newyorkez. Terenul în orașul de beton e foarte scump și se pare că metropola nu prețuiește atât de mult spațiul verde, așa cum se întâmplă pe coasta de Vest. Înghesuială e și la San Francisco. Dar California a impus delimitări stricte ale spațiului destinat clădirilor, a înălțimii lor. Harta arealului golfului e spartă de spații verzi, rezervații, ferme. Pentru a lăsa spațiu avioanelor, skyscraperii au fost plasați mai jos decât dealurile cu clădiri înghesuite, într-o pantă coborând spre golful interior. Fără îndoială că City (San Francisco) este cel mai înghesuit habitat din Bay Area și al doilea după New York ca densitate a populatiei și clădirilor. Toate obiectivele amplasate în parcul imens pot fi vizitate… pe parcursul câtorva concedii. Conturul pare trasat cu liniarul, ca și străzile orașului.
Aici nu este nicidecum locul cel mai liniștit, cu alei pietonale și spatii de joacă. Ar fi imposibil să-l străbați de la un capăt la altul altminteri decât cu mașina. Sunt câteva high way-uri în acest scop. Muzeul cu dinozauri este asaltat de copii. Exemplarele expuse sunt parcă în plină acțiune. Dar este ora închiderii și fotografiez interiorul de pe platoul de afară. Descopăr statuia în cel mai clasic stil a textierului imnului SUA, THE STAR SPANGLER BANNER. Unui cântec de petrecere englezesc i-a scris un text imnic acest Francis Scott Key. (Nu mă pot abține să nu vă comunic faptul că există și un antem al Californiei, datând de pe vremurile când, încă independentă fiind și-a adoptat și steagul propriu, cu un urs în centru ). Trec pe lângă pavilionul unei expoziții de arte plastice, Fine Arts Museum, în care, pentru moment sunt expuse lucrări ale unor pictori expresioniști europeni. Aleile sunt populate cu sculpturi, unele aduse de pe bătrânul continent. Bustul lui Beethoven străjuiește Music Concourse Community. Zăresc pe undeva clădirea foarte modernă a California Academy of Sciences. Veverițele țopăie la intrarea în Japanese Tea Garden, păzită cu o poartă tipic asiatică, într-un puternic contrast cu peisajul europo-american. National Aid Memorial Grove CIRCLE OF FRIENDS. Stow Lake Picnic. De Young Museum. Queen Wilhelmina Tulip Garden. Terenuri de handball, bowling, Polo Field Stadium. Buffalo Padock. Morile de vânt, mai mari decât cele olandeze…Și e cam destul, pentru moment. Este ora ceței. Brusc soarele   se învăluie în cenușiul rece care cuprinde Nord-Vestul peninsulei. Îmi desprind treningul de la șold și-mi

pun glugă. Nu știu dacă a durat câteva minute pentru ca mulțimea care deranja să dispară, parcă ambarcată în OZN-uri. Stelele strălucesc din nou pe firmament, ceața uscată s-a adunat prin văi sau s-a lipit de unul dintre stălpii ei preferați, ai podului Golden Gate.

Advertisements