“Deutschland, Deutschland über alles” (re-postare)

Radetzky, înaltul demnitar austriac a rămas celebru datorită marșului care-i poartă numele, compus de Johann Strauss

Amatorii de imnuri naționale sunt o specie relativ redusă, așa că e posibil ca la comemorarea centenarului începerii Primului Război Mondial, care a avut loc la Sarajevo, locul atentatului asupra arhiducelui Franz Ferdinand, multă lume să nu-și fi dat seama că Filarmonica din Viena interpreta, în formula orchestrației camerale, imnul Germaniei, care a fost în 1914 cel al Austro-Ungariei.

Emoționant moment, când în capitala Bosniei a fost cântat imnul lui Franz Joseph, în bârlogul naționalismului sârb. De fapt este vorba de transformarea în imn a compoziției lui Haydn, cvartetul de coarde în C-dur op.76 nr.3 „Kaiserquartet”. Fostul imn imperial a devenit actualul imn al Germaniei Federale. N-a rămas nici Austria fără imn. Interesant este  faptul că muzica actualului imn austriac este compusă de Mozart  și este imnul masonilor de pretutindeni.
În 1792 Austria era în război cu Franţa. Contele Franz Josef Saurau, comandantul garnizoanei oraşului Viena, a comandat poetului Lorenz Leopold Haschka(1749-1827), un text mobilizator, partea melodică fiind încredinţată lui Josef Haydn, care compune aşa numitul Kaiserlied (inspirat din melodia populară croată „ Vjutro rano se ja vstanem malo pred zorom” pe care o cunoştea din Burgerland  locul său natal). ” Gott erhalte Franz, den Kaiser,/Unser guten Kaiser Franz/Lange lebe Franz, der Kaiser,/In des Glückes hellstem Glanz!/Ihm eblühen Lorbeerreiser,/Wo er geht, zum Ehrenkranz!”…etc. Bunicii mei cântau mai târziu pe varianta noului text, dedicat altul împărat, tot Franz, “Unser Kaiser Franz Joseph…” În forma lui inițială,”Gott erhalte Franz den Kaiser”, textul era dedicat lui Franz II ( 1763-1827).
Când din marele imperiu a luat naştere mica republică austriacă, cancelarul Karl Renner(1870-1950) a scris versurile unui nou imn pe muzica compozitorului Wilhelm Kienzl (1857-1941). Însă versurile lui “Deutschösterreich, du herrliches Land” cât şi muzica n-au fost atât de populare ca imnul compus de Haydn, care a fost preluat cu textul schimbat de către germani, încă din 1797. Spun „germani” că la acel an existau doar state, Germania nefiind încă unificată, așa că nu aveau toți germanii același imn. Mai precis în Hamburg s-a ivit “Gesellschafts-Lied” , pe muzica lui Haydn, cu textul “Auch ihr Schwestern, auch ihr Brüder,/ Die der Freundschaft Band umschliest”… In 1800 aceași melodie a lui Haydn este preluată sub textul “Volkslied für Hamburgs glückliche Bürger”: “Singt in jubelvollen Chören,/ Vivat! Hamburg lebe hoch”. Haydn devine aproape foklor și în Germania!
În 1922 preşedintele Germaniei, după WW1 socialistul Friedrich Ebert declară ca imn naţional acest “Deutschland, Deutschland über alles”, muzica lui Josef Haydn fiind folosită cu versurile scrise în 1841 de Hoffmann von Fallersleben ( 1798-1874, deci după unificarea Germaniei). Textul nu exprimă dorința de expansionism, Drang nach Osten, rămasă în memoria celor ce-și amintesc doar faptul că el a fost preluat de cel de al treilea Reich. Și nu are nimic comun cu nazismul, cum cred unii obsedați. El oglindea momentul fast al unificării regiunilor germane într-una singură, cu întârziere față de Franța, de exemplu: “Deutschland, Deutschland über alles,/Über alles in der Welt,/Wenn es stets zu Schutz und Trutze/Brüderlich zusammenhält,/Von der Maas bis an die Memel/Von der Etsch bis an den Belt -…” exprimă o realitate teritorială a acelui moment.
Naziștii și-au compus propriul imn, care nu are nimic comun cu varianta Haydn, păstrată însă și ea.

Începând cu 1952, Germania a tăiat primele strofe care ar fi incomodat pe Aliați și n-ar mai fi reprezentat actualitatea sa teritorială, dar îl păstrează pe Haydn,  din text  cântându-se doar strofa a treia: “Einigkeit und Recht und Freiheit/Für das deutsche Vaterland!/Danach laßt uns alle streben/Brüderlich mit Herz und Hand!…”etc.
Austria nu rămâne fără imn. În 1929 republica Austria hotăreşte revenirea la melodia iniţial scrisă de Haydn, care, cu noul text a lui Ottokar Kernstock (1848-1928): “Sei gesegnet ohne Ende, Heimaterde” a fost imnul naţional al Austriei până în 1946, ambele ţări având același melodie pentru imn în perioada interbelică, dar și după Anschluss.
În 1946 Guvernul austriac a organizat un concurs pentru compunerea unui nou imn de stat, care să corespundă cu noua situație a țării, aflată sub controlul celor patru mari puteri. A fost aleasă tema principală din cantata K 623 , scrisă în 1791 special pentru masonerie de W.A. Mozart (1756-1791), el însuşi mason. Cantata a rămas din 15 noiembrie 1791 (cu textul schimbat în 1806), imnul masonilor din lumea întreagă.
Ca text pentru noul imn austriac au fost alese versurile scriitoarei Paula von Preradovic (1887-1951), nepoata poetului naţional croat Petar von Preradovic( 1818-1872).
Cele două țări germanice sunt, în privința imnurilor, pe mâini bune. Haydn și Mozart garantează asta.

Advertisements