You are currently browsing the daily archive for 10 June 2017.


Chiar deposedat de germani și evrei, de industria de acum un sfert de secol,  Timișoara dă destul la buget. Dacă naționaliștii vor să scoată din istorie câteva pasaje incomode din biografia acestui oraș o să le reamintim, sumar. Carol Robert și-a mutat capitala Ungariei pe malul Begăi, realizând aici un oraș dintre cele mai importante de pe continent. (Carol Robert  a fost fiul lui Carol Martell de Anjou (rege titular al Ungariei) și al Clementiei de Habsburg. În anul 1308 a devenit rege efectiv al Ungariei sub numele de Carol I. În contextul tulburărilor feudale a mutat capitala Regatului Ungariei la Timișoara (1316-1323), unde a fost înmormântată prima lui soție, Maria Ecaterina de Beuthen (în special construita Biserică Sf. Ecaterina din Timișoara). În contextul frământărilor politice din Regatul Ungariei regele Carol Robert de Anjou a decis, în urma unei vizite în 1307, să-și stabilească provizoriu, reședința la Timișoara. S-a impus astfel necesitatea edificării unui castel care să facă față necesităților regelui. Construcția a fost realizată probabil de constructori italieni. Acesta a locuit aici pentru aproape 8 ani. Edificiul s-a dezvoltat în jurul unei curți patrulatere cu turnuri cilindrice de colț. Așezat fiind pe o insulă era legat de orașul Timișoara, fortificat și el de către același rege, printr-o punte mobilă. Carol Robert de a pus Timişoara în rândul  CELOR MAI IMPORTANTE ORAȘE MEDIEVALE DE PE CONTINENT. Sperăm ca în anii aceștia să nu facă o cale-ntoarsă, spre un statut medieval…)

Capitală la propriu europeană a fost orașul și în 1918, când s-a proclamat în tot Banatul Republica, înainte de împărțirea teritoriului între regatele Serbiei și României. Al treilea oraș din lume, după New York și Paris, cu tramvai. Singurul legat printr-un canal navigabil de Marea Nordului prin comunicare cu rețeaua Rhin-Main-Dunăre. Nod al celei mai dense rețele feroviare de pe continent. Primul oraș european care a introdus iluminatul stradal pe 59km. Dar să lăsăm deoparte fabrica de bere din 1718 și altele. Cel mai frumos și european downtown, cu clădirile Jugendstil pe suprafețe  extinse, generos oferite de câmpia Tisei Timișoarei. Pe nedrept deposedat de industrie, bani, minorități naționale etc., lăsat pradă învechirii și ruinei, oricum vechea urbe imperială se ridică deasupra europeizanilor, chiar dacă nu i-a aprobat Băsescu autostrada spre Szeged, prin Cenad și reînceperea navigației. Iar pesedeii n-au în programul de guvernare nimic „legat” de un eventual spațiu metropolitan aici, cum se vehiculase mai de mult.

Imaginile care arată dezvoltarea din perioada 1984 – 2012 au fost puse cap la cap de angajaţii companiei-gigant GOOGLE. Este vorba de milioane de imagini din satelit, cele mai multe provenind din proiectul Landsat, din care face parte şi NASA, proiect care a lansat sateliţi în orbită încă din anii ’70. Google a început să lucreze la acest proiect în 2009. Specialiştii au “răsfoit” 2.068.467 de imagini, un total de 909 de terabyţi. Conform blogului oficial al companiei, astfel au fost alese cele mai bune fotografii (de exemplu cele fără nori), care au fost compilate în gigantice imagini planetare, de 1,78 de terapixeli fiecare, câte una pentru fiecare an. Se observă clar în imaginile de deasupra Timişoarei, în intervalul de timp de la primele imagini din proiect, 1984, şi până în 1989, la căderea comunismului, schimbările sunt abia detectabile. Începând cu anii ’90, însă, dezvoltarea oraşului este evidentă.   Extinderea zonelor rezidenţiale foarte lesne de observat în nordul oraşului, unde Timişoara s-a unit practic cu Dumbrăviţa, dar şi înspre Ghiroda şi Moşniţa Nouă, sau în sud spre Giroc. Şi mai vizibilă, însă, este dezvoltarea economică indicată de apariţia a numeroase hale industriale şi fabrici, care ies în evidenţă în jurul oraşului datorită mărimii şi a acoperişurilor deschise la culoare.

Mai rămâne să fie declarat capitală culturală europeană. Ceea ce ve demonstra că un asemenea oraș este unicat în spațiul de Sud-Vest / Europa Centrală.

Advertisements

În 1757 soseşte în Banat genialul hidrostatician Maximilian Fremaut, recomandat austriecilor de guvernatorul olandez Cobenzl. Printr-un ingenios sistem de canale se face desecarea uriaşelor mlaştini de la Ilanca şi Alibunar, absolut toate râurile şi pârâurile din Câmpia Tisei fiind îndiguite. Viaţa localnicilor devine mai sigură în aşezările lor. Absolut uluitoarea descoperire a olandezului, cu aparatele sale din epocă, a fost aceea că, fenomen unic în lume, râurile aproape paralele, Timişul şi Bega, au albii situate la înălţimi diferite faţă de nivelul mării. În aval de Lugoj, albia Timişului curge mai sus decât Bega. Aici a fost amenajat un nod hidrografic; se barează Timişul printr-un dig, iar o parte din apele sale pleacă pe un canal DE ALIMENTARE spre Bega, locul de confluenţă fiind aproximativ aproape, la Chizătău. Canalul navigabil devine mai adânc. Dar pentru a preveni pentru totdeauna inundarea Timişoarei, apele în plus trebuiau deversate undeva, înainte ca ele să ajungă în metropolă. Fremaut a descoperit la Topolovăţu-Mic locul în care Bega curge mai sus decât Timişul, aşa că se construieşte un dig-ghilotină şi un CANAL DE EVACUARE, apa în plus putând pleca înapoi în Timiş.
S-a spus că lucrarea este situată la un nivel de vârf printre rezolvările hidrotehnice ale epocii pe plan european. Marea inundație din 2005 a fost, de fapt, un accident hidrologic. Pentru a nu se ridica nivelul apei în orașul Timișoara, tot debitul Begăi a fost deviat în Timiș. Digul acestui râu a cedat datorită lipsei de îngrijire și a excavării de către niște particulari a balastului din dig, pentru construcții. Practic hidrologii ar mai fi putut da drumul la încă 50-100 de cm de apă prin oraș, dar probabil că ar fi speriat noii investitori străini…

În anii optzeci s-a desăvârșit un sistem uriaș de canale de irigație, dalate cu beton. Magistrala Topolovăț-Șag are numeroase ramificații. Spre gloria post-revoluționară, acestea s-au colmatat, curge prin ele doar iarba uscată. Refacerea navigației este un proiect interzis de Băsescu din start. Oricum, Canalul Bega, fiind unul internațional, trece prin Serbia. Care aspiră la UE, așa că proiectul n-ar trebui abandonat. Este singurul canal navigabil din interiorul țării care comunică spre vest, cu Rhin, Main, Dunăre. Suficient de adânc pentru pescajul unor nave cu fundul plat și având nivel constant.

PORTUL TIMIȘOAREI, AȘA CUM A FOST CÂNDVA

PORTUL TIMIȘOAREI, AȘA CUM A FOST CÂNDVA

arhive

June 2017
M T W T F S S
« May   Jul »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Archives

Erwin Lucian Bureriu

Erwin Lucian Bureriu

Erwin Lucian Bureriu. Studii universitare: Facultatea de filologie, Universitatea Timișoara. Redactor la radio și televiziune, Timișoara și București, secretar general de redacție la revista Orizont, Timișoara. Îi apar cărți de poezie, proză și eseistică. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1968. A publicat eseuri și beletristică în țară, Germania, Canada, SUA. Este activ în presa de specialitate.

View Full Profile →

Advertisements
%d bloggers like this: