„O istorie a românilor din Ungaria”

Este Ungaria atât de ungurească, precum pare? Nicidecum, răspund doi istorici din Banat, Ionel Cionchin și Radu Păiușan. Despre zonele de formare a poporului român și Lucian Boia are o opinie mai curând îngăduitoare decât naționalistă. Teritoriul daco-romanilor e o chestiune ce nu poate primi, așadar, un răspuns definitiv. Formarea poporului român la Nordul Dunării nu e adevărul complet, consideră autorul, pe de altă parte situarea românilor la Sud de Dunăre, care a lăsat multe semne autentice, nu convine căci ar lăsa maghiarilor supremația în Ardeal.
Cu totul relevante pentru imensa documentare la care au recurs cei doi bănățeni, aceşti intelectuali, români “durch und durch” sunt observațiile din cartea lor, “O ISTORIE A ROMÂNILOR DIN UNGARIA”. Traco-daco-getismul domnului I.Cionchin. trage interesante concluzii, “bătute în cuie”, cam categorice, în textele publicate: “Exista o scriere vlacă-românească de origine dacică, care (CĂ_CARE? S.n.) se citea de la dreapta spre stânga…MENUMORUT se citeşte TU ROMUNE(M)”…Toponimul “Bihor” se întâlneşte şi în “Buhara” (de ce nu şi în “Buharest”? n.n.). “Temesa” a dat “Timişul” (la sârbi, “Tamiş”, la englezi “Tamisa”,n.n.). “De la Pathisus uşor s-a ajuns la Tisa”. Hidronimul este “românesc”. “Kanizsa” ar veni de românescul “Căniţa”. (Mocănița!)

Bustul regelui maghiar Carol Robert d`Anjou, care și-a mutat la Timișoara capitala
Bustul regelui maghiar Carol Robert d`Anjou, care și-a mutat la Timișoara capitala

Atunci de ce ar veni și “Csatad-Lenauheim” de la “Ciaţa” românească, așa cum este scris pe gara localității? Aşa-zisul toponimic românesc Timişoara ar fi fost “din greşeală interpretat TEMES+VAR”; Kolosvar ar fi trebuit să dea, conform istoricului, “Colojoară”. Lasă că și germanii spun că Temeswar vine de la Temes-WEHR, altă improvizație, considerând că “Wehr-apărare” este forma justă. Totul numai ca Temeşvar să nu fie maghiar, cum este, de fapt. Revenind la autorul nostru, dânsul consideră că “Românescul BAN este singurul care poate aspira la o carieră internaţională de exemplu Panonia, Panat, Banloc“. Interesant, Ardealul este o “codrenie” (cu sau fără C. Zelea? n.n.…) Balatonul e un hidronim curat românesc: “Balta-ton”. Nu știm precis dacă în această baltă s-a pescuit vreodată și ton. Și “Dunăre” este la fel. Dar Vaida? Vajda vine de la “voi da”. Altă observație interesantă este aceea că secuii ar fi români maghiarizaţi, ceea ce nu cred Marius Sala şi Ioana Vintilă-Rădulescu, autorii enciclopediei LIMBILE LUMII, Bucureşti, 1981. Este sigur că, alături de istoricii timişoreni o mai credea Pavel Coruţ, cu nume de “kuruts”, deci încă o victimă a maghiarizării. Întrucât pe lume totul este românesc,o concluzie se impune de la sine: ungurii nu sunt decât români maghiarizaţi. Oricum, un craniu recent găsit demonstrează că suntem strămoşii ungurilor, prin Codrenia trecând spre Asia populaţia africană de Neanderthahl. În fine, mi se pare că, oricât ar fi de bine documentată, o poziţie antimaghiară se profilează şi în Timișoara. acest ungher post-ungar al ţării, “fost” multietnic şi tolerant, dar asezonat cu platformă-program PNR.

Advertisements