Dacă e 4 iunie, e Trinanon

Franz Joseph în costumație de nobil maghiar (revista „SZEGED” )

NICOLAE IORGA, mai înțelept decât naționaliștii de azi, spunea:

“Ca unii care avem în inimile noastre cultul omeniei, înțelegem și prin experiența proprie, care e lungă de atâtea veacuri, durerile morale cele mari ale altora, pe care-i atinge suprema nenorocire a înfrângerii. Din suflet compătimim pe unguri, ale caror calități de rasă suntem în stare a le prețui, pentru cumplita nenorocire la care i-au adus defecte tot atât de însemnate și neputința de a se conduce în momente de criză. Și, oricât ar fi fost de firesc ca la București să se facă demonstrație pentru triumful final al unei oștiri așa de încercate, care e cea mai mare iubire și mândrie a noastră, n-a stat în intenția noastră să ofensăm suferința. Și am dori ca prin aceasta să fim și provocatorii acelui reviriment în spirite, care ar reda operei comune a civilizației moderne pe un popor maghiar raționabil, fără nimic din acel imperialism copleșitor pentru alții, care excludea pe unguri de la orice colaborație folositoare”. (1919)

 

Națiunea ungară poate să fie mândră că a supraviețuit Tratatului de Pace de la Trianon, din 4 iunie 1920, a declarat Zsolt Semjen, vicepremierul Ungariei însărcinat cu problemele comunităților maghiare de peste hotare.

Ziua de 4 iunie este una de doliu, de comemorare și o lecție istorică în același timp, a spus Zsolt Semjen.

Este o zi de doliu pentru că Tratatul de la Trianon a fost cea mai mare tragedie după divizarea Ungariei istorice din 1541, a spus Semjen, potrivit politics.hu.

Se poate trage o lecție istorică din evenimentele din anul 1920: Trianonul putea fi evitat cu o națiune perfect unificată, a argumentat Semjen. (La drept vorbind, cred că nu putea fi evitat, n.n.)

“Ar trebui să fim mândri de eroii maghiari, care, trăind în afara granițelor Ungariei, au rămas unguri adevărați în toate circumstanțele”, a mai spus oficialul maghiar.

Advertisements