Războiul arheologilor

 

Oricât s-ar strãdui comparatismul sã descopere lumi paralele, civilizația orientalã stã la baza celei europene. Varianta mult mai veche a descrierii potopului biblic este…cuneiformã. Chiar dacã Egiptul, Iranul, Imperiul Otoman s-au afirmat spectaculos pe scena istoriei, Mesopotamia rãmâne cheia de boltã a unei civilizații mult mai vechi. Pânã la arabizarea Iraqului au fost șapte milenii nemusulmane…Arheologii francezi au dezgropat Ninive, tãblitele lui Assurbanipal, depozitate în palatele lui Senacherib. Însã convoiul francez a fost aruncat în Tigru, cu tot cu antichitãti, asa cã la Louvru au venit mai puține vestigii decât la Londra. Oricum, în Europa au existat specialiști mai importanți decât cei de la fața locului. În Anglia se descifreazã versiunea babiloneanã a potopului ante-biblic… Apar, în Mesopotamia, sãpãtori clandestini. Orașul sacru Nippur a fost explorat de o misiune americanã, incapabilã sã recunoascã si sã degajeze construcțiile de cãrãmidã crudã. Miile de tãblițe sumeriene au fost aduse la luminã într-o manierã brutalã…Dupã 1918, țãrile nou înființate, n-aveau arheologi, așa cã prada se împarte între francezii din Siria, Iranul lui Pahlevi și Iraqul englez, repede asociat cu americanii. Rigoare excepționalã au avut sãpãturile germane de la Uruk. Dupã al doilea rãzboi mondial se redacteazã revista “Summer” în Iraq, țarã care a deschis șantiere noi, fãrã “tutelã”, gestionându-și singurã comorile istorice. Noile rãzboaie au pus însã capãt eventualelor descoperiri noi, în cel mai bogat sit al omenirii. Statul mesopotam a fost solidar cu o dezvoltare intelectualã dintre cele mai profunde, care introduce în artã realismul și o formã de umanism care îi intereseazã ciudat de puțin pe comparativiștii europeni…Când matematicile grecești iau nastere, cele din Mesopotamia cunosc o reînnoire. Astronomie, table ale înmulțirii, algebrã… Primul alfabet apare aici, pe baza scrierii cuneiforme, cu 30 de semne; fenicienii n-au inventat alfabetul, ci au preluat o scriere proto-sinaicã. Alexandru Macedon moare la Babylon. Mai bine decât oriunde altundeva, antichitatea orientalã ilustreazã o suitã de etape decisive pentru întreaga istorie a umanitãții. Si ciudat de laicã aceastã civilizație: uluitoarea absentã a locurilor de cult, absența imaginilor divine fac îndoielnicã existenta unei divinitãti… Interesant este faptul cã primele irigații au fost folosite în Mesopotamia, însã sarea din apa fluviilor a determinat și deșertificarea zonei. Șapte milenii de civilizații reprezintã zigguratele restaurate partial la Ur, Babylon, Samarra, tãblițele cu poeme despre ruinele Ur, epopeea lui Ghilgameș… Europenii au o singurã superioritate culturalã în fata Orientului Mijlociu: inventarea tiparului, galaxia Gutemberg surclasând cu patru sute de ani lumea arabã.

Advertisements