Drumuri – frânte – spre Europa

9216_20100905_221712Peste Mureş a existat un pod rutier din 1895, lung de 141 m, proiectat şi realizat de arhitectul Zielinszki Szilárd, pionierul introducerii construcţiilor din beton armat în Ungaria. În 1903 a fost dat în folosinţă şi podul feroviar, a cărui structură metalică a fost realizată la uzinele mecanice ale Căilor Ferate Maghiare (MÁV-Magyar Alami Vasuth). Linia Timişoara-Cenad-Makó-Hódmezővásárhely lega patru comitate: Csongrád, Cenad, Torontal şi Timiş. Pe linia Arad-Cenad au circulat primele automotoare de pe actualul teritoriu al României, fiind construite la Arad de firma „Johann Weitzer”. După primul război mondial însă, Cenadul a devenit capăt de linie, grație administrației dâmbovițene. Din 1940 circulaţia feroviară între Cenad şi Apátfalva s-a oprit, ulterior podul de peste Mureş fiind demontat şi mutat la Szolnok. În 1956-1957 a fost demontată, în fine şi structura metalică a podului rutier, după ce tot în 1940 acesta sărise în aer, lovit pare-se de un fulger care a atins cutia cu dinamită. Desigur, astea-s basme de adormit românii, știm bine că armata română a aruncat în aer „structura”, întrucât germani și maghiari din zona Cenad treceau ilegal în Ungaria pentru a nu fi înrolați.

Completare: `Pe 6 decembrie 1946, girantele Vămii Cenad raportează superiorului său, inspectorul financiar, faptul că autoritățile au blocat soseaua internatională Timisoara-Cenad-Budapesta cu trei rânduri de santuri si retele de sârmă ghimpată, închizând astfel circulatia rutieră între România si Ungaria. Ordinul a venit din partea Comisiei Aliate de Control din Budapesta. Drept urmare, a încetat orice trafic auto.
În acest context trebuie retinut si faptul că autoritătile românesti au impus demontarea în 1925 a căii ferate ce lega Timisoara de Szeged, via Cenad. Lucru constructiv, nu?
În momentul de fată, la nivelul si din initiativa camerelor de comert din Timisoara si Szeged, se studiază posibilitatea reluării traficului feroviar pe aceeasi rută, dar cu sigurantă, cheltuielile vor fi foarte mari, aceasta având în vedere faptul că, cel putin la Cenad, ar trebui (re)construite două poduri: unul peste  o baltă relativ adâncă, rămasă în urma regularizării albiei râului Mures, unde încă mai există două picioare de pod, si acestea deja nesigure, si altul peste actuala albie a Muresului. (Sursa Dusan Baischi, comentariile ne aparțin.)

În acest context bucureștenii vor spune, OK, ne-a făcut conducerea drumul prin Nădlac spre Europa, să aibă românii pe unde ieși cu mașinile. Să curgă investitorii prin Arad spre București. VĂ SPUNE CEVA FAPTUL CĂ ÎNTRE TIMIȘOARA ȘI SZEGED AU EXISTAT  CELE MAI VECHI ȘOSELE/LINII DE CALE FERATĂ DIN EUROPA, totodată foarte rentabile? Într-o nouă împărțire administrativ-teritorială metropola zonei banatice va fi Timișoara, iar Aradul o anexă. Se cuvine să fie redresată această inițiativă interbelică a statului român pentru ca al doilea oraș din țară în ce privește contribuția la PIB să aibă accesul spre Occident pe care l-a avut în vremea imperiului. Va fi bine pentru toți, căci, se pare DOAR ACEASTĂ ZONĂ poate deveni o locomotivă pentru economia românească. Sau e prea departe capitala ca problema să devină vizibilă pentru boiernașii politici de-acolo? Dar când vin bani dinspre Banat, aceia sunt buni, desigur. Ar putea veni mai mulți dacă le-ar trece prin cap să propună prioritate națională refacerea infrastructurii feroviare și rutiere pe vechiul traseu.

P.S. Măcar tricolorul zdrențuit de la frontiera Cenad/Kiszombor să fi fost înlocuit, din octombrie, când l-am fotografiat. Niște tâmpiți mi-au sugerat că ungurii-s de vină. Ei nu știu cum stau vameșii maghiari și români alături acolo. Ar îndrăzni cineva să facă prostii? Iată și altă poză, tot de la frontieră, din care se vede că e vorba de o pură neglijență.

Cine o duce mai rău?
Cine o duce mai rău?

 

Advertisements