Ernst Nolte: “Războiul civil european 1917-1945”


Istoricul german Erich Nolte ne relatează în cartea sa RĂZBOIUL CIVIL EUROPEAN 1917-1945 că războiul împotriva Poloniei a început cu un GENOCID la Bydgoszcz prin măcelărirea câtorva mii de germani. Churchill pledase tot pentru genocid: „atac absolut distrugător în spatele frontului nazist, efectuat cu bombardiere grele”. De ce? Pentru că „există mai puţin de 70 de milioane de huni răi – unii dintre ei sunt de vindecat, ceilalţi de omorât”. Erns Nolte spune că anglo-americanii „ au dus un război de nimicire prin atacuri din aer asupra populaţiei germane…700.000 din ei au murit în chinuri groaznice…” „Azi s-ar considera necugetată … Continue reading Ernst Nolte: “Războiul civil european 1917-1945”

Asedierea cetății Temesvar în 1849 de către revoluționarii maghiari


Mai există unele semne ale asedierii cetății Temesvar din 1849 de către armata pașoptistă maghiară, care voia să-și ia înapoi orașul de la habsburgi. Ghiulele înfipte în zidurile clădirilor vechi au fost cu grijă consolidate și scoase în evidență. S-au mai păstrat câteva tronsoane ale bastionului constelat austriac, în stilul Vauban al cetăților occidentale. Într-un cimitir se află gropile comune ale militarilor austrieci, în altul sunt înhumați cei maghiari. Au dispărut tunurile datate 1872/Wien, care, înfipte cu gura în jos străjuiau mormântul austriecilor. Probabil actuala cerere de fier vechi este prioritară pentru creștereatre  economiei românești și a ierbii. Nu făceau … Continue reading Asedierea cetății Temesvar în 1849 de către revoluționarii maghiari

Drumuri – frânte – spre Europa


Peste Mureş a existat un pod rutier din 1895, lung de 141 m, proiectat şi realizat de arhitectul Zielinszki Szilárd, pionierul introducerii construcţiilor din beton armat în Ungaria. În 1903 a fost dat în folosinţă şi podul feroviar, a cărui structură metalică a fost realizată la uzinele mecanice ale Căilor Ferate Maghiare (MÁV-Magyar Alami Vasuth). Linia Timişoara-Cenad-Makó-Hódmezővásárhely lega patru comitate: Csongrád, Cenad, Torontal şi Timiş. Pe linia Arad-Cenad au circulat primele automotoare de pe actualul teritoriu al României, fiind construite la Arad de firma „Johann Weitzer”. După primul război mondial însă, Cenadul a devenit capăt de linie, grație administrației dâmbovițene. … Continue reading Drumuri – frânte – spre Europa

ȚARA CU UN SINGUR ORAȘ


București. Totul converge spre orășelul de odinioară, scufundat în Est, către frontiera sovietică. A și rămas acolo ceva ținând de etică-sovietică. După Unirea Principatelor era clar că nu Iașii vor rămâne capitala, că doar nu „ierea„ să călătorești cu cocia de la Iași la Slobozia. În secolul XX, pe drum de fier nici nu s-a mai pus, decât în treacăt, schimbarea capitalei la Brașovul aflat cam în centrul României Mari. Bucureștii, singura capitală din lume cu nume la plural, devenea caracatița centralizată, acaparând din teritoriile alipite resurse materiale cu care s-a ridicat burtăverzimea și s-a construit, cam haotic, un oraș … Continue reading ȚARA CU UN SINGUR ORAȘ