Mackensen la București


Mackensen îşi povesteşte primele sale impresii despre Bucureşti. ”Privind oraşul, nici n-ai şti că este război dacă n-ai vedea la tot pasul ostaşii mei din patru armate. Viaţa îşi urmează cursul ei obişnuit: cafenelele sunt pline, magazinele deschise, tramvaiele circulă în viteză. Peste tot se vede bogăţia care le-a permis românilor să-şi ridice clădiri impunătoare şi să dea frâu liber dorinţelor lor de lux, manifestate în aspectul construcţiilor. Tipic pentru Bucureşti este şi numărul mare de biserici, cele mai multe sunt însă foarte mici. Numărul bisericilor este invers proporţional cu religiozitatea uşuraticilor locuitori. Oraşul nu are o catedrală cu adevărat … Continue reading Mackensen la București

Cum să falsifici un Stradivari


-N-aș dori să-mi luați un interviu. O să vă introduc în lumea mea, cu condiția să scrieți despre ceea ce ați văzut doar peste treizeci de ani. Dacă veți deconspira totul de pe acum, publicul meloman ar trăi o profundă decepție, filarmonica își va pierde auditoriul, turnee vor fi sistate și veți fi personal într-un pericol, de moarte. -Domnule, sunteți concertmaistrul meu preferat. Care ar fi pericolul? -Sunt lutier, domnule, mai ales lutier. Amator, dacă vrei, dar am dus păcatul ăsta atât de departe încât am principii și metode radical diferite de fabrica de instrumente cu corzi din Reghin. Un … Continue reading Cum să falsifici un Stradivari

Bruno Walter despre Bruckner și Mahler


1.Emanoil Ciomac, George Bălan, Pascal Bentoiu…De la ei încoace muzicologia românească a dispărut. Căci cronicile ocazionale, comentarea vr-unui concert de către gazetari care se se pricep la orice sunt inoperante în absența difuzării muzicii simfonice pe radio/teve. Excepție, canalul francez MEZZO…Pe ecran panoramic inundă România kitschurile subculturii. Titanii s-au scufundat de mult pentru aste locuri, unde mai este rareori amintit Enescu și eventual potpuriul folcloric al primei sale Rapsodii, lucrare de tinerețe, cu mult sub creațiile din aceeași specie semnate de Liszt sau Bartok. Cumplită e criza. Și ca să trec la obiect, observ că valorosul nostru dirijor Cristian Mandeal … Continue reading Bruno Walter despre Bruckner și Mahler

Richard Strauss și Stefan Zweig


  Până în 1933 Richard Strauss, președintele compozitorilor naziști, a beneficiat de textele lui Hugo von Hofmannsthal pentru realizarea libretelor operelor sale. După moartea poetului compozitorul l-a contactat în acest scop pe evreul Stefan Zweig. Acestuia nu-i era necunoscut mediul compozitorilor, de când Max Reger i-a pus pe muzică primele poezii. La ora aceea Richard Strauss avea șaptezeci de ani și era cel mai important compozitor german în viață (Gustav Mahler, evreul, aflându-se în dizgrație și emigrând în SUA, ca și Arnold Schoenberg). Pe un tabel virtual el se situează între reprezentanții romantismului târziu și expresioniști, în siajul lui Wagner … Continue reading Richard Strauss și Stefan Zweig

Claude Debussy antiwagnerian


1.-S-a încetățenit la noi prejudecata conform conform căreia muzicologia trebuie lăsată celor cu „pregătire de specialitate”. Pe când șeful meu de redacție mi-a încredințat rubrica cronicilor de concert, directorul de atunci al Filarmonicii Banatul, maestrul Ion Românu, (nume foarte potrivit pentru un mizicant român), deranjat de tonul critic la adresa prestațiilor orchestrei, i-a scris o memorabilă epistolă lui Ion Arieșanu prin care-l avertiza să pună pe altcineva, „cu studii muzicale” să scrie la gazetă. I.A. s-a conformat imediat, I.R. fiind și un securist cu baghetă. Sarea și piperul cronichetelor de la „Orizont” s-au îndulcit imediat, la comandă, instrumentistul Doru Murgu … Continue reading Claude Debussy antiwagnerian

Wagner cu SIR SIMON RATTLE


MATERIAL  de E.L . Bureriu, APĂRUT ÎN REVISTA INTERNAȚIONALĂ “CLUBUL PRESEI TRANSATLANTICE” (Pe vremuri, regretatul scriitor şi tenor german din Timişoara, HANS MOKKA mi-a acordat un interviu pentru revista Orizont, în care îmi povestea formidabilele impresii pe care le-a avut la una dintre ediţiile Festivalului de la BAYREUTH, în teatrul construit după indicaţiile lui WAGNER. Avusese parte de Tetralogia „RING DES NIBELUNGEN”, sub bagheta lui LORIN MAAZEL. Montările mai purtau, pe atunci, pecetea celebrilor WOLFGANG şi WIELAND WAGNER, tradiţia acestora reflectându-se şi la înscenarea trudnică a lui „LOHENGRIN” pe scena timişoreană a Operei construită de vienezii HELMER şi FELLNER. Am … Continue reading Wagner cu SIR SIMON RATTLE

Kleiber


La Opera din San Francisco  dirijase  CARLOS KLEIBER, se spunea despre el „he was an excentric genius”. Mama sa era o evreică din California, Ruth Goodrich, căsătorită cu dirijorul austriac de excepție, Erich Kleiber. O combinație rară, din care rezulta în 1930 Karl Ludwig Bonifacius Kleiber. Emigrați în 1940 la Buenos Aires, din motive lesne de înțeles, aveau să-i spună lui Karl – Carlos.   Din nefericire, fenomenalul artist nu mai e în viață. Îmi rămăsese în memorie filmul alb-negru televizat, realizat la Stuttgart în timpul repetiției cu orchestra Radio (Suedfunk Symphony Orchestra) la LILIACUL lui Johann Strauss. Un tânăr înalt, … Continue reading Kleiber

Erich Bergel


  De Erwin Lucian Bureriu *** (Coperta cărții domnului Mușat am postat-o deoarece am găsit în ea poza cea mai expresivă a dirijorului) *** A fost o pură întâmplare, am fost trimis de studioul de radioteleviziune, unde lucram, pentru a aduce  niște streifuri de muzică simfonică. După o zi întreagă de copiat am avut ideea să mă delectez cu un concert la sala Radio. Invitatul serii era dirijorul filarmonicii clujene, Erich Bergel, iar spre norocul meu în program figura și dificila, ciclopica simfonie a VIII-a de Anton Bruckner. Ca orice conductor respectabil el a dirijat fără partitură și într-o excelentă … Continue reading Erich Bergel

Megastructurile golfului San Francisco


Fantastice producturi ale tehnologiei umane sunt podurile din golful San Francisco, urcând amețitor sau coborând aproape de suprafața apei. Desigur, vedeta este Golden Gate, dar nici celelalte, lăsate în penumbră și mai puțin cunoscute în lume nu sunt mai prejos. Nu e Poarta de Aur vinovată că în lume numele de San Francisco e legat doar de acest pod, celelalte fiind necunoscute. Sunt un pic decepționat de ce se cunosc atât de multe lucruri despre orașele Coastei de Est a Statelor Unite, în schimb se știe  atât de puțin despre țărmul Pacificului, o adevărată mină de aur (“Golden State”) în … Continue reading Megastructurile golfului San Francisco