Deportarea germanilor din „mila” guvernului român


La atâta amar de vreme de la terminarea războiului, defunctul Grup Etnic German și Forumul Democratic actual, cu toate denazificările și suferințele minoritarilor germani în România după 1945 sunt incriminate ca hrăpărețe după posesiunile de altă dată. Sașii, veniți de opt sute de ani în Transilvania și șvabii veniți în Banat de trei sute de ani ar fi cu toții… naziști. De parcă toți românii ar fi fost sub drapelul lui Zelinschi Codreanu, Horia Sima și Ceaușescu. Scuze de alăturare, dar conform istoricului Erich Nolte și a multor altora nazismul și comunismul au fost pe aceeași copertă. În cererea sa … Continue reading Deportarea germanilor din „mila” guvernului român

J.Szavai : „Ungaria”/Ed. CORINT-București


“În România, principiul unităţii statului proclamat de puterea politică presupune pe termen lung asimilarea minorităţilor, şi este un principiu totalmente incompatibil cu aspiraţia spre autonomie a celor 2 milioane de unguri.” ( J. Szavai, “Ungaria”, Editura CORINT,  Bucureşti, 2003. ) “În Republica Populară Romînă se asigură autonomia administrativă populaţiei maghiare din raioanele secuieşti, unde ea formează o masă compactă”. (Constituţia R.P.R. din 1952. ) ¤¤¤ Szavai Janos este profesor la Sorbona, fost diplomat. În monografia Ungariei, tradusă în româneşte, autorul comentează: crearea unor state ale slavilor şi “triplarea teritoriului României” au afectat, după Primul Război, mai ales Ungaria, “căreia i-au … Continue reading J.Szavai : „Ungaria”/Ed. CORINT-București

„Titanicul” lui Herbert Selpin


  În secolul scurs de la intrarea în imersiune a TITANICULUI am vizionat multe filme despre vaporul devenit istorie. O documentare nu este completă fără o altera pars, așa că, am aflat despre ceea ce s-a petrecut în 1942 cu filmoteca germană. O mulțime de evrei germani au emigrat în California, foarte mulți actori și regizori de cinema. După ce au realizat o școală germană de filme de bună calitate, au fost nevoiți să părăsească Germania și să se îndrepte spre Hollywood. Ministrul propagandei, Goebbels, voia să demonstreze că germanii pot face filme competitive, fără evrei, subiectul TITANIC , la … Continue reading „Titanicul” lui Herbert Selpin

Administrație românească


  Se încearcă acreditarea faptului că doar clasa politică este principala vinovată de felul în care este administrată țara, de felul în care se muncește și se gândește în România. Clasa politică este EMANAȚIA unei națiuni, politicienii pot a spune că lumea-i cum este și ca dânsa suntem noi. Ceea ce se petrece este, după cum o atestă și documente din trecut, o predestinare autohtonă. În volumul ROMÂNIA ÎN ETERNITATE, Mircea ELIADE însuși adoptă față de perioada de după Primul Război Mondial, considerată de mulți istorici drept un exemplu de progres și dezvoltare economică, o poziție critică prin care clasa … Continue reading Administrație românească

BALCANICII


Ajungem tot mai mult  să ne contaminăm de un destin balcanic, în timp ce clamăm apartenenţa la Centrul continentului. Istoricii-geografi de dincolo de Carpaţi vorbesc mereu de traseul sentimental al apelor României, captate de Dunăre şi Prut; apele noastre din Vestul țării actuale merg spre Tisa, cîmpia acesteia este, ca întindere cel puţin cât Câmpia Dunării. Banatul iugoslav ar fi, în mod firesc, un tampon între noi şi lumea balcanică, însă este unul absorbant. Modificarea regimului multietniei, multiculturalităţii, operată din placa turnantă a vechiului regat, ne extrage din Europa. Ispăşim, de la începerea “secolului scurt”, în 1919: 1. Nereuşind politica … Continue reading BALCANICII

Plecarea germanilor


În cele din urmă, sașii și șvabii au trebuit să accepte faptul că noile frontiere trasate după WW1 nu-i mai învecinau cu germani. După ce sprijiniseră Republica Banathia în integralitatea ei, și-au dat seama că o enclavă a învinșilor ar fi fost obligată să plătească despăgubiri de război, așa că au acceptat trunchierea în două și alipirea teritoriului la sârbi și români. Implicit anexările la România Mare. Aici au căzut în capcana guvernului Brătianu, xenofob și detestat chiar de Antanta în frunte cu delegații americani, care s-au opus exceselor militariste românești și sârbe în contextul demilitarizării Europei Centrale. Simțindu-se trădați … Continue reading Plecarea germanilor

Relații oficiale româno-americane


La Tratativele de Pace de la Paris din 1919, după cum spune Gheorghe Brătianu, în legătură cu rezistenţa românilor la controlul supra chestiei minorităţilor, președintele SUA, Wilson, răspunse tranşant: „Dacă consimţiţi la acest imens spor de teritorii, trebuie să acceptaţi şi acest preţ”. I.I.C. Brătianu se obrăzniceşte: „dacă se va schimba Wilson din fruntea statului său, vor mai fi valabile pretenţiile actuale, nu se vor ivi noi interese? Care să nu mai fie acelea ale trusturilor evreieşti din spatele preşedintelui SUA”. Antisemitism endemic. Gh.Brătianu relatează poziția lui Wilson față de ocuparea Ungariei și Budapestei de către armata română, spunându-i “ … Continue reading Relații oficiale româno-americane

Doamna de pe “Titanic”


Navigam pe Canalul Bega cu hidrobuzul ULIU. Stăteam pe punte savuram priveliștea, când căpitanul coborî din cabina timonierului și mă invită la bar, la o cafea. “Este la bord o doamnă care a urcat la ecluză, la Uivar, rugându-mă să o duc la Timișoara. Este o persoană deosebită și veți avea o surpriză de zile mari”, îmi zise căpitanul, pe care-l cunoșteam. O doamnă de vârsta a treia stătea, cu o valiză în salonul prova. Am făcut cunoștință, ea copilărise în localitatea Pustiniș, aproape de portul Otelec, unde e și frontiera cu Serbia. “Nu știu în ce măsură v-ar interesa … Continue reading Doamna de pe “Titanic”

Un dicționar discutabil e mai mult decât unul care nu există


“ISTORIA LITERATURII ROMÂNE DE AZI PE MÂINE” DE MARIAN POPA Nu este unica, nici cea mai binevoitoare.  Laurenţiu Fulga ar fi spus: “Grăbiţi-vă, tovarăşi, mai avem doar trei locuri în cimitirul Belu…”  Marian Popa ar putea să-i facă pe necunoscători să creadă că am dus o viaţă normală, că am publicat cu toţii tot ce am scris. Tragic este că mulţi dintre noi nu au reușit să își publice tot ce au scris, că spaţiul tipografic, drămuit cu zgârcenie de patria-mumă, s-a dat unora mai mult, altora mai puţin şi doar pe anumite criterii. Textele, pretextele şi contextele au fost teste de … Continue reading Un dicționar discutabil e mai mult decât unul care nu există

Putreda administrație românească


    Mai nou se demonstrează la București pentru toată mizeria din acești 27 de ani postrevoluționari. S-ar putea adăuga și proteste anticomuniste pentru perioada postbelică, așa-zis socialistă. Dar administrația dâmbovițeană a fost la fel de putredă și pe vremea României Mari, după cum arată documentele. O fi vreo predestinare autohtonă. Merită să mai demonstrăm în continuare… În volumul ROMÂNIA ÎN ETERNITATE, Mircea ELIADE însuși adoptă față de perioada de după Primul Război Mondial, considerată de mulți istorici drept un „exemplu de progres și dezvoltare economică”, o poziție critică prin care clasa politică este vinovată de consecințele subdezvoltării, iar nu … Continue reading Putreda administrație românească