“Capitalismul” boschetar

dabuleni

“Revoluţiile schimbă sistemul”, se tot spune. Îl schimbă pe dracu`! Este aproape unanimă opinia conform căreia Timişoara a fost în 1989 centrul unei revoluţii. Totuşi, capitalismul, pe care-l vedeam ca şi instaurat imediat , nu e nici azi în drepturi. Dar asta nu datorită bănăţenilor. Ei au văzut capitalism sui-generis , acela început încă de pe vremea iluminismului, acest experiment reuşit în totalitate numai în Banat, şi doar parţial în Europa.
Literalmente a fost colonizat, populat un teritoriu cu virtuţi potenţiale, care cereau muncă, inteligenţă. S-a venit cu proiecte ferme, cu modelul olandez de sistematizare a cursurilor râurilor. Cu experimente agricole care au generat ştiinţă şi supraproducţie. Capitalismul bănăţean a luat sfârşit după terminarea primului război. Cu toate că s-a folosit de realizările capitaliste din Vestul ţării, România, încercând să iasă din medievalism, şi-a instalat în teritoriile dobândite aceeaşi administraţie coruptă şi fanariotă pe care o cunoaştem bine. Între cele două războaie a mai fost şi criza mondială, aşa că nici nu mai putea fi vorba de o viaţă plină de satisfacţii capitaliste: împărţirea măruntă a pământului, conform principiilor ferdinandiste a răsplătirii soldaţilor valahi, unele mici făbricuţe, toate astea n-au dus la nimic stabil, necum la instalarea unei tradiţii, care să poată constitui azi un fundament al dezvoltării capitaliste. Dacă în spaţiul fostelor Puteri Centrale se insinua social-democraţia (vezi şi în Banat, Republica lui Roth), Germania, Ungaria şi Austria au terminat repede cu aventura roşie, reluând capitalismul pe aripa dreaptă. URSS comasa evul mediu cu socialismul, România cea Mare comasa evul mediu cu un capitalism primitiv, pe care-l impunea şi Transilvaniei şi Banatului. Nici socialismul, ce ni s-a diktat după al doilea război, n-a fost la noi unul reuşit, nici măcar ca în ţările estice (minus Rusia), care aveau o tradiţie social-democrată activă, axată pe cultul echităţii, civilitate şi progres. Dintr-un punct de vedere putem fi liniştiţi: spaţiul acesta pe care-l “blocăm” pe continent nu va mai fi revendicat niciodată de nimeni. Vom fi izolaţi, ni se vor impune frontiere stricte, virtuale, desigur, cum în altă parte nu există.

Ghettoizarea e liber-consimţită, asumată. Nu mai avem nici măcar energia de a protesta împotriva condiţiei de boschetar al Europei. Probabil un guvern roșu ca Dragnea va introduce iarăși cartelele și va înființa niște cantine ale săracilor, social-democrate.

Advertisements

2 thoughts on ““Capitalismul” boschetar

Comments are closed.