Minele anti-personal plantate de fostul guvern

Vești sumbre. Căpitanul fără flotă a poroncit foștilor cârmaci să cheltuiască totul în câteva zile sau ore, să profite și să nu lase nimic în urmă. În ministere au fost implantate mine. Cum pășesc înăuntru noii-veniți, zboară pe ferestre mâini și picioare. Sunt minele băsiste, anti-personal și anti-românești. Din peșteri și din codrii în care s-au refugiat foștii fanfanarioți, se aruncă cu baligi de cal și moloz spre capetele noilor vlădici. În subsolul cu crama domnească de la Coțofeni, liota de țârcovnici domnești își înmoaie pana în cerneală cernită, pentru a confecționa deja dosarele. Călăreți nocturi urmăresc, puși de Vodă, orice mișcare din curțile dușmanilor Băsiei-Sale, se aburcă pe gard și se uită pe dupe perdele. Nu-i pace sub măslini, chiar dacă dumnezeu dă cu oamenii de pământ și toarnă vedre cu apă din mlaștină. Din când în când Vodă se duce la Milostiva Poartă de la Brucsel, unde se dă câte o cină caldă, gratis, de cârnaț cu fasole și se închină potire cu bere impozitată și cvas și se bârfește despre conductele cu gaz-rus și Băs-gaz, de la caz la nehaz. Pi Podul Mogoșoaii dai în gropi cu apă de ploi și duruie chervanele care scot din țară ce se mai poate, saci cu făină și nisip, pungi cu galbeni și le dosesc cât mai departe, în afara voievodatului. Gaura cea neagră se lărgește de la o zi la alta…

Penibilități la campania electorală

Nu știu pe cine îmbucură această penibilă șampanie electorablă. Niște neica nimeni de toate culorile se îmbățoșează, rânjesc de pe afișele scumpe ca dracul, își iau angajamente, pe cât de puerile, pe atât de irealizabile. Imensa mașină de vot crede că va scoate din bârlog un popor amărât de știrile oribile din țară și nu numai, pentru a oferi un fotoliu comod unor incapabili, pentru a scormoni prin buzunarele sărace și a scoate bani pentru salariile unor cretini. Aspectele kitsch ale sinistrului spectacol depășesc atmosfera grotescă și pitorească a operelor caragialiene, care măcar zmulg un zâmbet. Privirile dezgustate ale oamenilor chemați la urnele deșertăciunii întâlnesc gușile duble și cefele grețoase ale candidaților, ipocrizia mesajului acestora și armatele jerpelite, mascate de tricouri uniformizante, ale lipitorilor de afișe. Păcat de benzină, cum se spune. Păcat de banii aruncați pe fereastră și de timpul pierdut de aceste paiațe de carton, care-și vor mișca în curând bucile pe capul românilor, băgați în potop și probleme. Agitația și propaganda puerile și derizorii, scot din penumbră anonimi aspiranți dimpreună cu ceata de comentatori, pusă la un lucru pe care se vede că îl fac fără chef. Ici-colo câte un primar se retrage din grețoasa campanie, lăsând în loc un puhoi de alți catindați,  avizi să se arunce peste resturile ce au mai rămas, după atâtea runde cu feluriți jefuitori ai avutului țării. Unii chiar iau în serios acest găunos joc al puterilor, inconștienți de marele fâs pe care-l vor conferi, la urne, ABSENȚII…

Șvabii din Banat și România Mare

BANATUL INTEGRAL !(1919)
”…Sub prezidenţia protopopului Dr.George Popoviciu s-a votat o moţiune din care cităm:
5. Pretindem respectarea tratatului de la 4 august 1914, încheiat de cătră regatul român cu marile puteri aliate, pretindem întreaga provincie, Banatul, cu hotarele sale naturale(…) Delegaţia (şvabilor, n.n.) a fost primită de Georges Clemenceau (…) Este vorba mai întâi de dorinţa puternică exprimată de unanimitatea adunării, ca tot poporul şvăbesc să fie unit cu poporul român DE CIVILIZAŢIE SUPERIOARĂ (s.n.), Banatul să rămână întreg (…) să fie alipit în întregime României. I.I.C.Brătianu: Se cuvine să nu uităm că germanii au declarat în mod oficial că, în orice chip ar fi mai bine uniţi cu România decât cu Serbia…Noi n-am dat nici o lucrare de mari proporţii cu privire la Banat…Cu definitiva graniţă trasată la Paris politicienii de atunci ai Serbiei n-au fost de acord. Iată ce scria generalul N.Tolovici, fost comandant al trupelor de ocupaţie din Timişoara, în ziarul Politika: Marea nedreptate ce s-a făcut poporului nostru prin împărţirea Banatului şi prin ÎNSTRĂINAREA (s.n.) Timişoarei de patrimoniul regatului nostru, constituie pentru noi o amintire dureroasă.”
( Autor, istoricul Dr. Gerhardt Hochstrasser, apărut în Sueddeutsche
Vierteljahres Blaetter, Germany)
N.A. Este de amintit faptul că nu toţi germanii nutreau aceleaşi sentimente. O parte din ei au fost de acord cu o autonomie a Banatului, în ultimă instanţă, cu o republică bănăţeană, instaurată de facto de evreul Otto Roth, social-democrat, sub oblăduirea Budapestei. Trupele sârbe de ocupaţie au spulberat efemera formaţiune statală guvernată de înfrânţii istoriei. Oricum, împărţirea Banatului între cele două regate a scutit teritoriul de grele despăgubiri de război…

Amendăm de câte ori trebuie limbajul de cartier al doamnei Udrea

Aproape că nici nu ne mai interesează conținutul postărilor pe blog ale doamnei Udrea. Conțin mereu acele atacuri la Ponta, lipsite de sens. Deliciul articolelor îl fac agramatismele, frazele limbajului de cartier al omului incult, care vorbește ca pe ulița copilăriei.

1./…CARE ASTA ÎNSEAMNĂ FINANȚĂRI. Într-adevăr, care ASTA?

2./…A FOST PRIMA DATĂ ȘI PRIMA INSTITUȚIE CÂND ȘI UNDE S-AU INTRODUS…

3./…ORICE TRĂZNAIE  SPUNE, PRESA  ÎL PREIA…Cam așa. Trăznăile miniștrilor se reverberează în presă.

“Grasu`”(Koever) și Văduva veselă

Domnul cel cu nume de Gras, Koever, șeful parlamentului maghiar, a ratat un bun prilej de a tăcea, în loc să ne facă guvernul BARBAR și necivilizat. Cine zice, ăla e. Opereta Văduva veselă, cu poetul lui Szalassy, criminalul crucii cu săgeți, rasist și antisemit, se putea juca mai bine în capitala vecină, dar atunci n-avea atâta efect. Autoritățile române au procedat corect. Numai că jignirile grosolane proferate de mustăciosul demnitar maghiar ar putea atinge nu numai guvernul nostru la sentiment, dar și populația unei țări. Aș fi curios dacă președintele Băsescu a râs pe ascuns, premierul Ponta fiind cel vizat direct de puseurile extremiste. Sper că nu, pentru că SUA și cercurile evreești nu sunt deloc încântate de opereta ungară jucată pe scena din Harghita. Poate că n-ar strica să apară un drept la replică mai consistent. Nu de alta, dar prea am avut senzația preșului pe care calcă o cizmă necivilizată. Chiar dacă ai noștri mai bun batista pe țambal, cum că a fost o rătăcire datorată campaniei electorale. Ei, aș!

Document al vlahilor din Timoc

Dr. Atanasie Popovici   şi-a pregătit, în numele vlahilor timoceni, propriul document pentru Versailles. Acesta a fost redactat la vremea respectivă la Chişinău şi a ajuns în țară, la ASTRA, acum câţiva ani, printr-o xerocopie.
„De sute de ani, de când ne ducem viaţa nemângâiată alăturea de fraţii noştri sârbi, niciodată n-a venit cineva la noi cu vreo vorbă de mângâiere, care să trezească în sufletul nostru nădejdea de un trai mai bun şi omenesc. Iată acum, noi, cei mai jos iscăliţi ca români din Timoc ne întoarcem către voi (cei din România, n.n.) în aceste ceasuri istorice pentru a vă spune. Aţi văzut cu atoţii acest război grozav care ţine de peste patru ani şi care a pornit tocmai din ţara noastră, Serbia. Pentru ce a izbucnit acest război? Pentru că Serbia voia să-i adune la un loc pe toţi sârbii ce erau resfiraţi sub mai multe stăpâniri la un loc, ca să fie o ţaro mare şi puternică…Deşi zdrobită, Serbia a ieşit biruitoare şi a câştigat provincii după care se zbate de sute de ani…România a intrat în răsboiu pentru a alipi la sine Transilvania, Banatul şi Bucovina. Şi-a mai alipit şi Basarabia. Răsboiul acesta s-a dat nu pentru putere, ci pentru dreptate. Ce e drept, nemţii credeau că o să biruiască cu puterea (…) Toţi românii alcătuiesc acum o singură ţară. Numai că noi, Românii locuitori în Serbia am rămas pe dinafară. Noi n-am înţeles cuvântul preşedintelui Statelor Unite Wilson, că fiecare popor e slobod să-şi hotărască soarta. Cu toate că suntem de două ori mai mulţi decât românii din Bucovina, noi nu ne-am bătut capul cu soarta noastră…Dar a sosit momentul să ne spunem cuvântul. Şi noi credem că nu putem zice altceva decât că fiind români, dorim Să FIM LA UN LOC CU CEILALŢI FRAŢI AI NOŞTRI (s.n.), cu românii care acum sunt un popor mare. Noi vrem să fim la un loc cu Banatul, Transilvania, cu Basarabia şi cu Bucovina. Noi suntem în Serbia o jumătate de milion de români şi acum nu mai vrem să rămânem sub sârbi, de la care am suferit atâtea. Ei nu ne lăsau să învăţăm în şcoli în limba noastră, nu ne lăsau să ne facem biserici româneşti…Noi vom cere de la Conferinţa de Pace şi credem că ea ne va alipi. Ştim de curând că guvernul Americii au trimis vorbă regelui României că Statele nu înceteazăsă se îngrijească de dorinţele poporului român, că tot pământul unde locuiesc românii să fie într-o ţară. Acest lucru nu a fost posibil niciodată. Avem dorinţă să rămânem laolaltă cu fraţii noştri români…Nimic nu ne mai împiedică să intrăm în graniţele României întregului neam românesc!”…
Semnează S.Coteţ, I.Niţă, L.Bogdan, Dr.A.Popovici

Renăscut din propria cenușă

Cum s-a mai întâmplat prin istorie, poetul maghiar s-a strecurat afară pe coate, evadând din propria urnă funerară, după ce a renăscut din propria cenușă. Se spune că a fost văzut pe deal, la ceremonia catolică, dispărând în mulțime. Alții spun că suspecții cu urna ar fi deversat cenușa în vreun pârâu. O gospodină din Harcov spune că a cumpărat un pachet cu vegeta ungurească din care a pus în supă. A ieșit o mâncare cu un gust deosebit, că și praful de legume era cam  cenușiu. Dar unde-o fi, oare, poetul? Dat în urmărire generală, el poate fi peste tot. Dispărut fără urmă și fără urnă. Scăpat de sub control, duhul său ar putea fasciza și fascina lumea. Și așa există, pe ici, pe colo, năravuri naziste. Dacă nu-l prindeți la timp și nu-l băgați la adăpostul pământului, va contamina toată partea asta a Europei, care și așa are un trecut presărat cu faze fascistoide. Ne-a cam provocat Budapesta, cu cozile ei de topor udemeriste, ce nu se mai află la guvernarea actuală. Posibil ca Băsescu să se prefacă că nu știe nimic, ca să-i lase pe premier și ministrul de externe să se implice în conflict cu vecinii. Băse a putut interzice venirea cu avionul a președintelui ungar în Ardeal. Despre cazul poetului cenușiu n-are păreri? Nu-i și asta politică externă, numai cea de la Brucsel?